Informatii generale


Anatomia dintelui

La suprafaţă, dintele se prezintă ca o structură dură, rigidă. Această secţiune prin dinte arată structura compexă şi reală a acestuia.

Suprafaţa dintelui este compusă din smalţ, dentină şi cement.

Interiorul dintelui este format dintr-un ţesut moale format din nervi, vase şi ţesut de susţinere.  Periferia rădăcinii face legătura cu osul de susţinere prin ligamentele periodontale.

Tratamentul stomatologic în timpul sarcinii şi al alăptării

În această perioadă, vizita la stomatolog este obligatorie. Modificările hormonale determină o fragilitate crescută a gingiilor şi a dinţilor în faţa atacului bacteriilor, crescând astfel riscul complicaţiilor de natură dentară sau gingivală.

Scopul tratamentului profilactic este obţinerea unei stări optime de igienă orală prin: control periodic, detartraj, periaj profesional, toate acestea influenţând reducerea inflamaţiei gingivale apărute ca urmare a tulburărilor endocrine, o problemă frecvent întâlnită în această perioadă. Pentru evitarea complicaţiilor dentare şi parodontale din perioada sarcinii, sunt indicate controale regulate şi cel puţin două igienizări.

Relativ rar există riscul apariţiei celei mai frecvente compicaţii a inflamaţiei gingivale, o formaţiune, hiperplazică gingivală, numită epulis gravidorum sau tumora de sarcină care, uneori, din cauza dimensiunilor foarte mari, nu se remite şi este nevoie, după naştere, de o intervenţie chirurgicală simplă pentru îndepărtarea acesteia.

În special în primul trimestru al sarcinii, se recomandă evitarea expunerii pacientelor gravide la radiografii cu radiatii Roentgen. Începând cu al doilea trimestru acestea sunt permise dar numai cu condiţia utilizării necondiţionate a şorţului de plumb pentru reducerea la zero a radiaţiei periculoase.

Cea mai sigură şi indicată perioadă de timp pentru tratamentele stomatologice (exceptând, desigur, urgenţele) o reprezintă cel de-al doilea trimestru de sarcină. În cazul unor extreme ale durerilor dentare (foarte puternice sau uşoare), medicul poate alege cel mai potrivit tratament medicamentos – automedicaţia este complet interzisă.Unele tratamente se pot amână până după naştere atâta timp cât nu există riscul unor complicaţii. Sunt permise anestezicele: licodaină, prilocaină, articaină, mepivacaină. Concentraţia substanţelor medicamentoase în laptele matern nu depăşeşte 10% din concentraţia substanţei în sângele mamei, de aceea riscul farmacologic este minim.

Controlul transmiterii infecţiilor (sterilizarea)

Clinica Soladentaplică cu stricteţe toate normele europene de sterilizare şi control ale infecţiilor. Procedurile standard cuprind următoarele etape:

a. În cazul instrumentarului refolosibil
Pasul 1: prespălarea (precurăţirea)
Pasul 2: curăţirea propriu-zisă – ultrasonică, manuală
Pasul 3: împachetarea instrumentarului în folii individuale în vederea sterilizării

b. Sterilizarea propriu-zisă se efectuează
Sterilizarea prin căldură umedă (vapori sub presiune): Sterilizarea cu AUTOCLAV
Sterilizarea cu vapori chimici

c. Metode de dezinfecţie utilizate în stomatologie; dezinfectanţi chimici recomandaţi în medicina dentară (glutaraldehidele, compuşii de clor, compuşii fenolici, iodoforii), antiseptice

d. Decontaminarea zonelor din cabinetele dentare.

Ghidul durerii

Durerile dentare pot fi controlate iar cea mai bună strategie terapeutică o reprezintă controlul periodic efectuat de medicul stomatolog.

Durerile acute, de intensitate mare, spontane sau provocate de anumiţi agenţi fizici (reci, fierbinţi sau dulci) se rezolvă numai prin intervenţii stomatologice.

Durerile după detartraj sau albire dentară (hiperstezia dentinară) se remite după folosirea gelulior sau a pastelor de dinţi desensibilizante.

La recomandarea medicului, după tratamente de canal şi extracţii se administrează analgezice astfel: Aulin (maxim 2 comprimate/zi), Nurofen (maxim 6 tablete/zi), Algocalmin (maxim 4 comprimate/zi) –persoanele cu afecţiuni gastrice şi hepatice trebuie să manifeste prudenţă în cazul administrării acestora.

Atenţie la posibile alergii!